Anevrismele cerebrale – cauze și prevenire

Anevrismele cerebrale sunt mici vase de sânge localizate la nivelul creierului care se inflamează și exercită presiune asupra acestui organ. Cu siguranță ai mai auzit de această afecțiune și poate chiar cunoști pe cineva care a experimentat-o.

Factorii ce favorizează dezvoltarea anevrismelor cerebrale sunt strâns legați de stilul nostru de viață, motiv pentru care trebuie să învățăm să avem mai multă grijă de noi. Vrei să afli mai multe? Nu ezita să citești în continuare.

Ce sunt anevrismele cerebrale?





Deși este posibil ca asemenea probleme de sănătate să te sperie, nu trebuie să intri în panică. În general, anevrismele cerebrale pot fi vindecate cu ajutorul unei intervenții chirurgicale. Este esențial însă să știi totul despre orice boală te-ar putea afecta, să recunoști simptomele acestora și să adopți un stil de viață sănătos.

Anevrismele cerebrale reprezintă umplerea cu sânge a unui vas sanguin din creier și exercitarea de presiune asupra acestui organ. Partea creierului cel mai frecvent afectată de anevrisme este cea inferioară.

Dacă nu sunt surprinse în timp util, anevrismele cerebrale pot avea consecințe dezastroase. Presiunea poate cauza degradarea ireversibilă a zonei afectate, iar vasele sanguine pot să sângereze.

Ce factori produc anevrismele cerebrale?





Există o cauză evidentă ce poate fi atacată astfel încât să ne protejăm împotriva anevrismelor cerebrale? Răspunsul este „da și nu”. În general, cauza anevrismelor este legată de o patologie înnăscută—cu alte cuvinte, este posibil să te fi născut cu un vas sanguin inflamat la nivelul creierului.

În alte cazuri, anevrismele cerebrale pot fi asociate unor afecțiuni precum bolile renale, disfuncțiile circulatorii și problemele venelor și arterelor. Infecțiile, hipertensiunea arterială, leziunile cerebrale și anumite forme de cancer pot cauza aceste mici acumulări de sânge în creier, ce întrerup fluxul sanguin normal.

Care persoane sunt mai vulnerabile anevrismelor cerebrale?





Populația adultă cu vârsta cuprinsă între 30 și 60 de ani este cel mai frecvent afectată de această problemă de sănătate. Conform statisticilor, femeile sunt mai vulnerabile în comparație cu bărbații.

Anevrismele cerebrale devin grave atunci când au peste 15 mm, riscul ca acestea să se înceapă să sângereze și să exercite și mai multă presiune asupra creierului fiind mare în această situație. Atunci când un anevrism cerebral se rupe și sângerează, se declanșează un accident vascular cerebral, ce poate produce anevrisme noi.

Care sunt simptomele produse de anevrismele cerebrale?





Din păcate, anevrismele cerebrale nu produc de obicei niciun simptom până în momentul în care sunt gata să se spargă. Dacă au sub 10 mm, acestea nu sunt deranjante. Dacă depășesc această mărime și se află în creștere, vei începe să experimentezi simptome.

Așadar, care sunt simptomele posibile atunci când anevrismul cerebral este pe cale să se spargă? Vei simți o durere în spatele și deasupra ochilor, o senzație de slăbiciune și de paralizie pe o jumătate a feței, iar pupilele tale se vor dilata.

Dacă anevrismul cerebral a început să sângereze, simptomele vor include: dureri de cap bruște și intense, vedere dublă la trezire, greață, dureri de gât sau leșin.

Alte semnale de alarmă includ pleoape căzute, sensibilitate la lumină, inabilitate de concentrare, convulsii și experimentarea „celei mai cumplite dureri de cap din viața ta”. Dacă simptomele experimentate sunt foarte evidente, contactează-ți medicul imediat.

Cum sunt diagnosticate anevrismele cerebrale?





Pentru a descoperi cu certitudine dacă ai sau nu un anevrism cerebral, va trebui să te supui unei tomografii sau imagisticii prin rezonanță magnetică. Deseori anevrismele sunt surprinse întâmplător, în timp ce pacientul este tratat pentru alte afecțiuni.

Cum pot fi tratate anevrismele cerebrale?





Fiecare caz este unic. În funcție de anumiți factori personali și de mărimea anevrismului cerebral, medicul va opta pentru una dintre cele două metode chirurgicale pe care urmează să ți le prezentăm. De obicei, specialistul le va încerca pe amândouă.

Prima tehnică este clamparea microvasculară, ce constă în stoparea fluxului sanguin către anevrism. Medicul va accesa vasul sanguin care aprovizionează anevrismul cu sânge și va insera un clip vascular de metal în jurul gâtului anevrismului, astfel încât să scadă presiunea și să prevină ruperea acestuia.

Cealaltă tehnică este embolizarea endovasculară și nu este efectuată la nivelul creierului. Aceasta constă în introducerea unui cateter prin intermediul arterei inghinale. Cu ajutorul unui fir de platină, cateterul va ajunge la anevrism și va bloca fluxul sanguin în acea regiune.

Chirurgia modernă a avansat foarte mult și cele două tehnici pentru tratarea anevrismelor cerebrale prezentate anterior sunt relativ sigure. Recuperarea completă este posibilă, așadar nu ai de ce să-ți faci griji. Ai grijă să recunoști semnalele de alarmă în timp util!